crezătór, crezătoáre, adj. (reg.) încrezător. (Sursa: DAR )
crezătór, -oáre adj. Care crede. Credul. (Sursa: Scriban )
| crezător adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | crezător | crezătorul | crezătoare | crezătoarea |
| plural | crezători | crezătorii | crezătoare | crezătoarele |
| genitiv-dativ | singular | crezător | crezătorului | crezătoare | crezătoarei |
| plural | crezători | crezătorilor | crezătoare | crezătoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
