CRANIÁN, -Ă, cranieni, -e, adj. Care ține de craniu, privitor la craniu. [Pr.: -ni-an] – Din fr. crânien. (Sursa: DEX '98 )
CRANIÁN, -Ă adj. Al craniului, referitor la craniu. [Pron. -ni-an. / < fr. crânien]. (Sursa: DN )
CRANIÁN, -Ă adj. referitor la craniu. (< fr. crânien) (Sursa: MDN )
cranián adj. m. (sil. -ni-an), pl. craniéni (sil. -ni-eni); f. sg. craniánă, pl. craniéne (Sursa: Ortografic )
CRANIÁN ~ánă (~éni, ~éne) Care ține de craniu; referitor la craniu. Os ~. [Sil. -ni-an] /<fr. cranien (Sursa: NODEX )
| cranian adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cranian | cranianul | craniană | craniana |
| plural | cranieni | cranienii | craniene | cranienele |
| genitiv-dativ | singular | cranian | cranianului | craniene | cranienei |
| plural | cranieni | cranienilor | craniene | cranienelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
