Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

CRÂCNÍ, crâcnésc, vb. IV. Intranz. (Mai ales în construcții negative) A protesta prin vorbe, fără prea multă vehemență, a murmura cuvinte de protest, a se împotrivi cu vorba. [Var.: cârcní vb. IV] – Cârc + suf. -ni. (Sursa: DEX '98 )

A CRÂCNÍ ~ésc intranz. A-și exprima nemulțumirea cu voce slabă și nedeslușit; a protesta murmurând. /cârc + suf. ~ni (Sursa: NODEX )

CRÂCNÍ vb. v. protesta. (Sursa: Sinonime )

crâcní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. crâcnésc, imperf. 3 sg. crâcneá; conj. prez. 3 sg. și pl. crâcneáscă (Sursa: Ortografic )

crîcnésc v. intr. și tr. (vsl. krŭknonti, a ciripi, „a cîrcîi”, kríkŭ, strigăt; sîrb. kriknuti, a crîcni, krik, strigăt, graknuti, a striga; rus. kriknutĭ, a răcni, kérknutĭ, a ciripi, a piscui. V. cîrc, cîrcotă, cîr, cricesc). Fam. Zic ceva în semn de nemulțămire [!]: l-am mituit c´un pol ca să nu crîcnească, nicĭ n´a crîcnit de frică! V. glămujdez. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
crâcni   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) crâcni crâcnire crâcnit crâcnind singular plural
crâcnește crâcniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) crâcnesc (să) crâcnesc crâcneam crâcnii crâcnisem
a II-a (tu) crâcnești (să) crâcnești crâcneai crâcniși crâcniseși
a III-a (el, ea) crâcnește (să) crâcnească crâcnea crâcni crâcnise
plural I (noi) crâcnim (să) crâcnim crâcneam crâcnirăm crâcniserăm, crâcnisem*
a II-a (voi) crâcniți (să) crâcniți crâcneați crâcnirăți crâcniserăți, crâcniseți*
a III-a (ei, ele) crâcnesc (să) crâcnească crâcneau crâcni crâcniseră
* Formă nerecomandată