COȘCOVÍT, -Ă, coșcoviți, -te, adj. (Despre pereți, tencuieli, mobilă etc.) Cojit, scorojit. – V. coșcovi. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

COȘCOVÍT adj. burdușit, cojit, scorojit, (pop. și fam.) scofâlcit, (Mold. și Bucov.) coșcov. (Un perete ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

COȘCOVÍ, pers. 3. coșcovește, vb. IV. Refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereți, despre furnirul de pe mobilă etc.) A se ridica, a se dezlipi și a se plesni din cauza căldurii, a umezelii etc., a se coji, a se scoroji. – Din coșcov. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A SE COȘCOVÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre vopsea, tencuială, furnire de pe mobilă etc.) A se desprinde (de pe o suprafață) prin umflare; a se scoroji; a se coji; a se coși. /Din coșcov (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

COȘCOVÍ vb. a se burduși, a se coji, a se scoroji, (pop. și fam.) a se scofâlci, (reg.) a se scochița. (Pereții s-au ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

coșcoví vb., ind. prez. 3 sg. coșcovéște, imperf. 3 sg. coșcoveá; conj. prez. 3 sg. și pl. coșcoveáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

coșcovésc v. tr. (d. coșcov). Fac să se dezlipească și să se unfle tencuĭala, coaja unuĭ copac, plăcile de nuc de pe mobile ș. a., fac să devie găunos: boala ĭ-a coșcovit peptu [!]. V. refl. Părețiĭ [!] s´aŭ coșcovit. V. coptorăsc. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard