COȘÁRCĂ, coșărci, s. f. (Reg.) Coș1 – Coșar1 + suf. -că. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

COȘÁRCĂ s. (pop.) târnă, (reg.) târneață, târnog. (Duce marfa într-o ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

COȘÁRCĂ s. v. cămin, coș, coșar, horn, paner, pătul, porumbar. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

coșárcă s. f., g.-d. art. coșărcii; pl. coșărci (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

coșárcă f., pl. e și ărcĭ (d. coșar 2, de unde vine și ung. kosárka, coșuleț). Est. Coș (paner) maĭ mare de purtat în braț orĭ în cap. Trans. Coșar, pătul. V. cotarcă, cotăriță. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

COȘÁRCĂ ~ărci f. Coș mare împletit din nuiele. /coșar + suf. ~că (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard