Dex.Ro Mobile
COTOROÁNȚĂ, cotoroanțe, s. f. Femeie bătrână și rea; baborniță. ♦ (Pop.) Vrăjitoare. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

COTOROÁNȚĂ s. baborniță, hoașcă, zgripțuroaică, (reg.) hoancă, hoanghină, (prin Munt.) baborniță, (Mold.) cotoarbă, (fig.) hârcă. (O ~ nesuferită.) (Sursa: Sinonime )

COTOROÁNȚĂ s. v. babă, vrăjitoare. (Sursa: Sinonime )

COTOROÁNȚĂ, cotoroánțe, s. f. 1. (Var.) Zdreanță. 2. Femeie rea, harpie (1), zgripțuroaică (2). (cf. zdreanță) (Sursa: DER )

cotoroánță s. f., g.-d. art. cotoroánței; pl. cotoroánțe (Sursa: Ortografic )

cotoroánță (oa dift.) f., pl. e (cp. cu cotroanțe și cu ung. kotronc, moț). Iron. Hodoroagă, babă hodorogită. – V. bahorniță, hoașcă, zgîrță. (Sursa: Scriban )

COTOROÁNȚĂ ~e f. 1) Babă urâtă și rea; baborniță. 2) folc. Babă care se ocupă cu vrăjitul; vrăjitoare. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
cotoroanță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotoroanță cotoroanța
plural cotoroanțe cotoroanțele
genitiv-dativ singular cotoroanțe cotoroanței
plural cotoroanțe cotoroanțelor
vocativ singular cotoroanță, cotoroanțo
plural cotoroanțelor