Dex.Ro Mobile
COTIZÁȚIE, cotizații, s. f. Sumă fixă plătită periodic de membrii unei asociații, ai unei organizații etc.; p. ext. contribuție bănească la o cheltuială comună. [Var.: cotizațiúne s. f.] – Din fr. cotisation. (Sursa: DEX '98 )

COTIZÁȚIE s.f. Sumă pe care o plătesc periodic membrii unei organizații, ai unei asociații etc. (în funcție de veniturile pe care le au); (p. ext.) contribuție bănească la o cheltuială comună. [Gen. -iei, var. cotizațiune s.f. / < fr. cotisation]. (Sursa: DN )

COTIZÁȚIE s. f. sumă fixă stabilită în funcție de venit pe care o plătesc periodic membrii unei organizații, asociații etc.; contribuție bănească la o cheltuială comună. (< fr. cotisation) (Sursa: MDN )

COTIZÁȚIE s. (grecism înv.) sinisfora. (Și-a plă-tit ~.) (Sursa: Sinonime )

cotizáție s. f. (sil. -ți-e), art. cotizáția (sil. -ți-a); pl. cotizáții, art. cotizáțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

COTIZÁȚIE ~i f. 1) Sumă fixă de bani, plătită periodic de membrii unei organizații sau asociații. 2) Contribuție bănească la o acțiune comună; cotă. [Art. cotizația; G.-D. cotizației; Sil. -ți-e] /<fr. cotisation (Sursa: NODEX )

cotizațiúne f. (fr. cotisation). Acțiunea de a cotiza. Ceĭa ce se dă cotizînd: o cotizațiune de un franc. – Și -áție. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cotizație   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotizație cotizația
plural cotizații cotizațiile
genitiv-dativ singular cotizații cotizației
plural cotizații cotizațiilor
vocativ singular cotizație, cotizațio
plural cotizațiilor