Dex.Ro Mobile
COSMÉTICĂ f. 1) Artă și practică de îngrijire igienică a feței și a părului cu ajutorul unor metode și preparate speciale. 2) Ocu-pație a cosmeticianului. 3) Ramură a industriei care se ocupă cu fabricarea produselor cosmetice. [G.-D. cosmeticii] /<fr. cosmétique (Sursa: NODEX )

COSMÉTICĂ s.f. Arta îngrijirii igienice a tenului prin metode și preparate speciale. ♦ Ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor. [Gen. -cii. / < fr. cosmétique, cf. gr. kosmetike – artă decorativă]. (Sursa: DN )

cosmétică s. f., g.-d. art. cosméticii (Sursa: Ortografic )

COSMÉTIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj., subst. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea feței sau a părului. 2. S. n. cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului. II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, întrebuințând metode și preparate adecvate; profesiunea cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I 2). 2. Adj. Care ține de cosmetică (II 1), privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Din fr. cosmétique. (Sursa: DEX '98 )

COSMÉTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care ține de cosmetică; propriu cosmeticii. /<fr. cosmétique (Sursa: NODEX )

COSMÉTIC, -Ă adj., s.n. (Alifie, loțiune) care servește pentru îngrijirea pielii sau a părului. ♦ Privitor la cosmetică. [< fr. cosmétique, cf. gr. kosmetikos]. (Sursa: DN )

COSMÉTIC, -Ă I. adj., s. n. (alifie, loțiune) pentru îngrijirea pielii sau a părului. ◊ (produs) pentru lustruirea autoturismelor. II. adj. 1. referitor la cosmetică. 2. (fig.; despre îmbunătățiri, operațiuni) de suprafață, care nu vizează fondul. III. s. f. 1. arta îngrijirii tenului prin metode și preparate speciale. 2. ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I). (< fr. cosmétique, gr. kosmetikos, /III/ kosmetike) (Sursa: MDN )

cosmétic adj. m.,pl. cosmétici; f. sg. cosmétică, pl. cosmétice (Sursa: Ortografic )

cosmétic s. n., pl. cosmétice (Sursa: Ortografic )

cozmétic, -ă adj. (vgr. kosmetikós, d. kósmos, podoabă, lume). Care servește la înfrumusețat pelea [!], dințiĭ și păru, ca pomadele, parfumurile, sulimanurile, pudra, prafurile saŭ pasta de dințĭ, săpunu ș. a. S. n., pl. e. Un cozmetic. – Fals cozmetíc (fr. cosmétique). Vulg. smintic. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cosmetic   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cosmetic cosmeticul cosmetică cosmetica
plural cosmetici cosmeticii cosmetice cosmeticele
genitiv-dativ singular cosmetic cosmeticului cosmetice cosmeticei
plural cosmetici cosmeticilor cosmetice cosmeticelor
vocativ singular
plural

cosmetică   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cosmetică cosmetica
plural
genitiv-dativ singular cosmetici cosmeticii
plural
vocativ singular cosmetică, cosmetico
plural