COROIÁT, -Ă, coroiați, -te, adj. (Despre ciocul păsărilor, p. ext. despre nasul oamenilor) Încovoiat cu vârful în jos, adus; acvilin: coroietic. ♦ (Despre oameni) Care are nasul încovoiat. – Coroi + suf. -at. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

COROIÁT adj. acvilin, adus, cocârjat, curbat, încovoiat, (reg.) coroietic. (Nas ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

coroĭat, -ă adj. Est. Ca cĭocu coroĭuluĭ, achilin: nas coroĭat. – Și coroĭátic. – Pop. -ĭet, -ĭetic. V. cîrjoĭez. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

COROIÁ, pers. 3 coroiază, vb. I. Refl. (Rar; despre nas) A se încovoia (ca ciocul coroiului). [Pr.:-ro-ia] – Din coroiat (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A COROIÁ ~iéz tranz. A face să se coroieze; a arcui; a încovoia; a cambra; a curba. [Sil. -ro-ia] /Din coroiat (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE COROIÁ pers. 3 se ~iáză intranz. A căpăta formă de arc; a se încovoia; a se arcui; a se curba; a se cambra. [Sil. -ro-ia] /Din coroiat (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

COROIÁT ~tă (~ți, ~te) Care este încovoiat cu vârful în jos; curbat. /coroi + suf. ~at (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

COROIÁ vb. a se încovoia. (I s-a ~ nasul.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

coroiá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. coroiáză; conj. prez. 3 sg. și pl. coroiéze (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard