Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

CORESPÚNDE, corespund, vb. III. Intranz. 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, la dorințe sau la speranțe. 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat pe același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. [Part. corespuns] – Din fr. correspondre. (Sursa: DEX '98 )

CORESPÚNDE vb. III. intr. 1. A fi conform (cu ceva), a răspunde la așteptări. 2. A fi în legătură sau în comunicare cu ceva. [P.i. corespúnd, perf.s. -nsei, part. -ns. / cf. fr. correspondre, it. corrispondere]. (Sursa: DN )

CORESPÚNDE vb. intr. 1. a fi conform (cu ceva), a răspunde la așteptări. 2. a fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva. (< fr. correspondre) (Sursa: MDN )

CORESPÚNDE vb. 1. v. concorda. 2. v. potrivi. 3. a se potrivi, a răspunde. (O măsură ce ~ intereselor largi.) (Sursa: Sinonime )

corespúnde (corespúnd, corespúns), vb. – 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi. – 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva. Din fr. correspondre sau it. corrispondere, asimilat la conjug. lui răspunde. Este dublet al lui coresponda, vb. (Trans., din germ. korrespondieren) și corespondarisi, vb. (sec. XVIII), cu terminația din ngr. – Der. corespunzător, adj. (care corespunde; conform); corespondent, adj.; corespondență, s. f., din fr. (Sursa: DER )

corespúnde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corespúnd; conj. prez. 3 sg. și pl. corespúndă; ger. corespunzând (Sursa: Ortografic )

A CORESPÚNDE corespúnd intranz. 1) A fi potrivit; a coincide prin calități. 2) A fi în raport de simetrie; a fi pe același plan. /<fr. correspondre, lat. correspondere (Sursa: NODEX )

corespúnd, -úns, a -únde v. intr. (mlat. cor-respondére. V. răspund). Întrețin o corespondență: corespund cu cineva pin [!] scrisorĭ. (Fals corespondez). Comunic, îs în comunicațiune: aceste camere corespund între ele; Mă potrivesc: unghĭurĭ corespondente, gîndurile voastre corespund. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
corespunde   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) corespunde corespundere corespuns corespunzând singular plural
corespunde corespundeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) corespund, corespunz (să) corespund, corespunz corespundeam corespunsei corespunsesem
a II-a (tu) corespunzi (să) corespunzi corespundeai corespunseși corespunseseși
a III-a (el, ea) corespunde (să) corespundă, corespunză corespundea corespunse corespunsese
plural I (noi) corespundem (să) corespundem corespundeam corespunserăm corespunseserăm, corespunsesem*
a II-a (voi) corespundeți (să) corespundeți corespundeați corespunserăți corespunseserăți, corespunseseți*
a III-a (ei, ele) corespund (să) corespundă, corespunză corespundeau corespunseră corespunseseră
* Formă nerecomandată