COOPERÁNT, -Ă adj., s. m. (cel) cu care se poate coopera. (< coopera + -ant) (Sursa: MDN )
cooperánt adj. m., pl. cooperánți; f. sg. cooperántă, pl. cooperánte (Sursa: Ortografic )
| cooperant adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cooperant | cooperantul | cooperantă | cooperanta |
| plural | cooperanți | cooperanții | cooperante | cooperantele |
| genitiv-dativ | singular | cooperant | cooperantului | cooperante | cooperantei |
| plural | cooperanți | cooperanților | cooperante | cooperantelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
