Dex.Ro Mobile
Vezi 4 expresii

CONVERSÁ, conversez, vb. I. Intranz. A sta de vorbă cu cineva, a întreține o convorbire; a discuta. – Din fr. converser, lat. conversari. (Sursa: DEX '98 )

CONVERSÁ vb. I. intr. A vorbi cu cineva, a discuta, a susține o conversație. [< fr. converser, cf. lat. conversari]. (Sursa: DN )

CONVERSÁ vb. intr. a vorbi cu cineva, a susține o conversație. (< fr. converser, lat. conversari) (Sursa: MDN )

CONVERSÁ vb. v. discuta. (Sursa: Sinonime )

conversá vb., ind. prez. 1 sg. converséz, 3 sg. și pl. converseáză (Sursa: Ortografic )

CONVÉRS, -Ă, converși, -se, adj. (Despre judecăți, raționamente) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers, fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. – Din fr. converse, lat. conversus. (Sursa: DEX '98 )

A CONVERSÁ ~éz intranz. A ține o conversație; a sta de vorbă; a convorbi; a discuta; a disputa. /<fr. converser (Sursa: NODEX )

CONVÉRS, -Ă adj. (Despre judecăți, raționamente) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. [Cf. lat. conversus, fr. convers]. (Sursa: DN )

CONVÉRS1, -Ă adj. 1. (despre judecăți, raționamente) al cărui subiect poate fi transformat în atribut, sau invers, fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. 2. (bot.; despre organe) îndreptat, întors spre... (< fr. convers, lat. conversus) (Sursa: MDN )

CONVÉRS2, -Ă adj. (despre călugări) folosit la treburile gospodărești (în mănăstire). (< fr. convers, lat. conversus) (Sursa: MDN )

convérs adj. m., pl. convérși; f. sg. convérsă, pl. convérse (Sursa: Ortografic )

convérg, -vérs, a -vérge v. intr. (lat. con-vérgere, V. diverg). Tind spre acelașĭ punct: razele lentileĭ converg spre focar, drumurile converg spre oraș, opiniunile converg tot acolo (saŭ într´acolo). – Part. nu e uzitat. (Sursa: Scriban )

converséz v. intr. (fr. converser, a conversa, d. lat. con-versari, a trăi la un loc. V. vers). Convorbesc, vorbesc familiar cu cineva. (Sursa: Scriban )

CONVÉRSĂ (‹ fr., lat.) s. f. (LOG.) Termen denumind concluzia unei interferențe imediate obținute prin operația de conversiune; rezultatul conversiunii. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
convers   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular convers conversul conversă conversa
plural converși converșii converse conversele
genitiv-dativ singular convers conversului converse conversei
plural converși converșilor converse converselor
vocativ singular
plural

conversa   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) conversa conversare conversat conversând singular plural
conversea conversați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) conversez (să) conversez conversam conversai conversasem
a II-a (tu) conversezi (să) conversezi conversai conversași conversaseși
a III-a (el, ea) conversea (să) converseze conversa conversă conversase
plural I (noi) conversăm (să) conversăm conversam conversarăm conversaserăm, conversasem*
a II-a (voi) conversați (să) conversați conversați conversarăți conversaserăți, conversaseți*
a III-a (ei, ele) conversea (să) converseze conversau conversa conversaseră
* Formă nerecomandată

conversă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.