Dex.Ro Mobile
Vezi 4 expresii

CONVÉRS, -Ă, converși, -se, adj. (Despre judecăți, raționamente) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers, fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. – Din fr. converse, lat. conversus. (Sursa: DEX '98 )

CONVÉRS, -Ă adj. (Despre judecăți, raționamente) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. [Cf. lat. conversus, fr. convers]. (Sursa: DN )

CONVÉRS1, -Ă adj. 1. (despre judecăți, raționamente) al cărui subiect poate fi transformat în atribut, sau invers, fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. 2. (bot.; despre organe) îndreptat, întors spre... (< fr. convers, lat. conversus) (Sursa: MDN )

CONVÉRS2, -Ă adj. (despre călugări) folosit la treburile gospodărești (în mănăstire). (< fr. convers, lat. conversus) (Sursa: MDN )

convérs adj. m., pl. convérși; f. sg. convérsă, pl. convérse (Sursa: Ortografic )

CONVÉRGE, pers. 3 convérge, vb. III. Intranz. A se îndrepta spre același punct, fig. spre același scop. – Din fr. converger, lat. convergere. (Sursa: DEX '98 )

A CONVÉRGE pers. 3 pl. convérg intranz. 1) A se orienta spre un punct comun, venind din diferite direcții; a concurge. 2) fig. A tinde spre același rezultat; a concura. /<fr. converger, lat. convergere (Sursa: NODEX )

CONVÉRGE vb. III. intr. A tinde, a se îndrepta către un centru comun, către același punct, (fig.) către același scop. [P.i. convérg. / < fr. converger, it., lat. convergere]. (Sursa: DN )

CONVÉRGE vb. intr. a se îndrepta către același punct, către același scop. (< fr. converger, lat. convergere) (Sursa: MDN )

A converge ≠ a diverge (Sursa: Antonime )

convérge vb., ind. prez. 3 pl. convérg, imperf. 3 sg. convergeá; conj. prez. 3 sg. și pl. conveárgă (nu se folosește la timpurile compuse cu part.) (Sursa: Ortografic )

convérg, -vérs, a -vérge v. intr. (lat. con-vérgere, V. diverg). Tind spre acelașĭ punct: razele lentileĭ converg spre focar, drumurile converg spre oraș, opiniunile converg tot acolo (saŭ într´acolo). – Part. nu e uzitat. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
converge   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) converge convergere convers convergând singular plural
converge convergeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) converg (să) converg convergeam conversei conversesem
a II-a (tu) convergi (să) convergi convergeai converseși converseseși
a III-a (el, ea) converge (să) conveargă convergea converse conversese
plural I (noi) convergem (să) convergem convergeam converserăm converseserăm, conversesem*
a II-a (voi) convergeți (să) convergeți convergeați converserăți converseserăți, converseseți*
a III-a (ei, ele) converg (să) conveargă convergeau converseră converseseră
* Formă nerecomandată

convers   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular convers conversul conversă conversa
plural converși converșii converse conversele
genitiv-dativ singular convers conversului converse conversei
plural converși converșilor converse converselor
vocativ singular
plural