CONTRÁGERE, contrageri, s. f. Acțiunea de a se contrage și rezultatul ei. – V. contrage. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CONTRÁGERE s.f. Acțiunea de a se contrage și rezultatul ei; contracție. [< contrage]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONTRÁGERE s. v. contractare, contracție, stricțiune. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

contrágere s. f. → tragere (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

CONTRÁGE, contrág, vb. III. Refl. (Despre două silabe învecinate) A se reduce la o singură emisiune vocalică (vocală sau diftong). – Din lat. contrahere (dupa trage). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A SE CONTRÁGE se contrág intranz. lingv. (despre vocale alăturate) A se uni, formând o singură emisiune vocalică. /<lat. con-trahere (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CONTRÁGE vb. III. refl. (Despre două vocale învecinate) A se reduce la o singură emisiune vocalică. ♦ (Med.; rar) A se contracta, a se strânge. [P.i. contrág. / < lat. contrahere, după trage]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONTRÁGE vb. I. refl. 1. (despre două vocale, silabe învecinate) a se reduce la o singură emisiune vocalică. 2. (med.) a se contracta. II. tr. a reduce o frază la o propoziție prin reducerea fiecărei propoziții la o parte din ea. (< lat. contrahere) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CONTRÁGE vb. v. contracta. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

A se contrage ≠ a se dilata (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

contráge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. contrág, 1 pl. contrágem; part. contrás (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard