CONTÉNT, -Ă, contenți, -te, adj. (Latinism) Mulțumit, satisfăcut. – Din lat. contentus. (Sursa: DEX '98 )
CONTÉNT, -Ă adj. (Latinism) Mulțumit, satisfăcut. [< lat. contentus, cf. fr. content]. (Sursa: DN )
CONTÉNT, -Ă adj. mulțumit, satisfăcut. (< lat. contentus) (Sursa: MDN )
contént adj. m., pl. conténți; f. sg. conténtă, pl. conténte (Sursa: Ortografic )
| content adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | content | contentul | contentă | contenta |
| plural | contenți | contenții | contente | contentele |
| genitiv-dativ | singular | content | contentului | contente | contentei |
| plural | contenți | contenților | contente | contentelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
