CONTEMPLÁ,contémplu, vb. I. Tranz. și refl. A (se) privi îndelung, meditativ, cu admirație și cu emoție. – Din fr. contempler, lat. contemplari. (Sursa: DEX '98 )
CONTEMPLÁvb. I. tr., refl. A (se) privi lung (admirativ sau cu emoție). [P.i. contémplu. / < fr. contempler, cf. lat. contemplare]. (Sursa: DN )
CONTEMPLÁvb. I. tr., refl. a (se) privi îndelung, meditativ, cu admirație și emoție. II. intr. a medita, a reflecta. (< fr. contempler, lat. contemplare) (Sursa: MDN )
contemplá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. contémplă (Sursa: Ortografic )
A CONTEMPLÁ contémplu 1.tranz. (viața, natura etc.) A privi lung și cu admirație. 2. intranz. A gândi mult și profund (asupra unui lucru); a cugeta; a medita; a reflecta; a chibzui. /<fr. contempler, lat. contemplari (Sursa: NODEX )
contémplu și -éz, a -á v. tr. (lat. con-templari, a te uĭta în templu, în porțiunea de cer tăĭată de aŭgur. E un cuv. din limba aŭgurilor, ca și consider. V. templu). Mă uĭt atent și mult admirînd orĭ cugetînd. V. intr. Meditez: a petrece vĭața contemplînd. (Sursa: Scriban )
