CONSTÁNȚĂ s. f. Însușirea de a fi constant; statornicie; perseverență. – Din fr. constance, lat. constantia. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CONSTÁNȚĂ f. Caracter constant. /<fr. constance, lat. constantia (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CONSTÁNȚĂ s.f. Însușirea de a fi constant; statornicie; perseverență. [Cf. fr. constance, lat. constantia]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONSTÁNȚĂ s. f. însușirea de a fi constant; perseverență. (< fr. constance, lat. constantia) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CONSTÁNȚĂ s. 1. invariabilitate, uniformitate. (~ vitezei de deplasare.) 2. invariabilitate, (livr.) imuabilitate. (~ unui fenomen.) 3. v. consecvență. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Constanță ≠ fluctuație, variație (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

constánță s. f., g.-d. art. constánței (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

constánță f., pl. e (lat. constantia. V. in-, re- și sub-stanță). Statornicie, stabilitate în opiniunĭ. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard