A (nu) fi câștigat la belciuge = a (nu) fi considerat o persoană căreia i se poate cere orice fel de serviciu
A avea (sau a lua) în considerație = a ține seama de...
A nu plăti nici un zlot (rău) în ochii cuiva = a nu valora nimic pentru cineva, a nu da nici o considerație cuiva sau la ceva
A se pierde în vag = a face considerații generale, neprecise
A trece în revistă = a) a inspecta trupele adunate în acest scop (într-o anumită formație); b) a lua în considerație fapte, evenimente în succesiunea și desfășurarea lor
A-i ieși cuiva cu plin(ul) = a-i ieși cuiva în cale cu un vas plin (fapt considerat în credința populară ca semn prielnic)
Ceas bun (sau rău) = (în superstiții) moment considerat ca norocos (sau nenorocos)
Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine
Nul și neavenit = lipsit de valabilitate, considerat ca inexistent
Soră de lapte = fată care a supt o dată cu alt copil de la aceeași femeie, considerată în raport cu acel copil
Soră de scoarță = fiica din altă căsătorie a unuia dintre soții recăsătoriți, considerată în raport cu copilul sau cu copiii celuilalt soț
Valea plângerii = lumea, pământul (considerate uneori ca loc de suferință)
a nebăga în seamă (pe cineva sau ceva) = a nu da atenția, a nu lua în considerație, a nu băga în seamă, a desconsidera
CONSIDERÁ,consíder, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) privi, a (se) socoti (ca...) ◊ Expr. (Tranz.) considerând că...= având în vedere că... ♦ Tranz. A cinsti, a stima. 2. Tranz. A analiza, a studia, a cerceta. – Din fr. considérer, lat. considerare. (Sursa: DEX '98 )
A CONSIDERÁ consídertranz. 1) (de obicei, urmat de o propoziție complementară) A găsi de cuviință; a gândi; a crede; a socoti. ◊ Considerând că... având în vedere că... 2) A aprecia printr-o judecată; a socoti; a crede. Considerăm acest fapt drept o încălcare flagrantă a legii. 3) (persoane) A desemna printr-un calificativ, de obicei depreciativ; a califica; a numi; a face; a taxa; a eticheta. 4) (persoane) A trata cu considerație; a prețui; a aprecia. 5) A supune unei analize; a analiza; a cerceta; a studia; a investiga. /<fr. considérer, lat. considerare (Sursa: NODEX )
CONSIDERÁvb. I.1.tr., refl. A (se) socoti, a (se) privi ca... 2.tr. A cerceta, a analiza. [P.i. consíder. / cf. fr. considérer, it., lat. considerare]. (Sursa: DN )
CONSIDERÁvb. I. tr., refl. a (se) socoti, a (se) crede. II. tr. 1. a fi de părere. 2. a cerceta, a analiza. 3. a cinsti, a stima. (< fr. considérer, lat. considerare) (Sursa: MDN )
CONSIDERÁ vb. 1. a aprecia, a chibzui, a crede, a găsi, a gândi, a judeca, a opina, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (înv.) a cunoaște, a număra. (Eu ~ că așa trebuie să facem.)2. a crede, a găsi, a socoti, a vedea. (Această circumstanță o ~ de bun augur.)3. a socoti, (rar) a proclama, (înv.) a prochema, a proclamarisi. (Esop a ~ limba un mare rău.)4. a socoti, (fig.) a taxa. (Îl ~ drept mincinos.)5. a se crede, a se închipui, a se socoti, a se vedea, (pop.) a se ține. (Se ~ inteligent.)6. v. aprecia. (Sursa: Sinonime )
CONSIDERÁ vb. v. analiza, cerceta, examina, investiga, studia, urmări. (Sursa: Sinonime )
considerá vb., ind. prez. 1 sg. consíder, 3 sg. și pl. consíderă (Sursa: Ortografic )
consíder, a -á v. tr. (lat. consídero, -áre, a contempla, a observa, d. con-, împreună și sidus, síderis, stea, constelațiune. V. deziderat, sideral. Cp. cu contemplu). Mă uĭt la, ĭaŭ în samă [!], apreciez: a considera foloasele. Stimez: îl consider mult. Țin de, socotesc de, ĭaŭ drept: a fost considerat visător (de, drept orĭ ca visător). (Sursa: Scriban )
