CONGENITÁL, -Ă, congenitali, -e, adj. Care există în momentul nașterii; din naștere, înnăscut. – Din fr. congénital. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CONGENITÁL, -Ă adj. Din naștere, înnăscut. [< fr. congénital, cf. lat. congenitus – născut odată cu...]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONGENITÁL, -Ă adj. din naștere, înnăscut, ereditar. (< fr. congénital) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CONGENITÁL adj. v. înnăscut. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

congenitál adj. → genital (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

congenitál, -ă adj. (d. lat. con-génitus, născut împreună, cu sufixu -al; fr. congénital. V. genital). Din născare, pe care-l aĭ de la naștere (vorbind de particularitățile organice saŭ fiziologice): boală congenitală. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

CONGENITÁL ~ă (~i, ~e) (despre proprietăți, trăsături, particularități) Care se trag din viața intrauterină; din naștere; înnăscut. Malformație ~ă. C****n ~. /<fr. congénital (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard