CONFÚZ, -Ă confuzi, -e, adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Încurcat, tulburat, zăpăcit. – Din fr. confus, lat. confusus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CONFÚZIE, confuzii, s. f. 1. Faptul de a confunda; încurcătură; lipsă de orientare (în diverse probleme). ◊ Confuzie mintală = stare patologică ce se caracterizează prin tulburări de percepție, orientare, raționament, memorie etc., însoțite uneori de agitație. 2. (Jur.; în forma confuziune) Stingere a unei obligații prin întrunirea, în aceeași persoană, a calităților de creditor și debitor. [Var.: confuziúne s. f.] – Din fr. confusion, lat. confusio, -onis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CONFÚZ ~ă (~i, ~e) 1) Care se distinge cu multă greutate; lipsit de claritate; vag. Murmur ~. Amintire ~ă. 2) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care este tulburat de sentimente; cuprins de zăpăceală; zăpăcit. Spirit ~. /<fr. confus, lat. confusus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CONFÚZIE ~i f. 1) Caracter confuz; stare confuză; lipsă de claritate; încurcătură. 2) Eroare rezultată din confundarea lucrurilor sau a ființelor. ◊ ~ mintală stare patologică pasageră sau persistentă constând în pierderea clarității gândirii. [Art. confuzia; G.-D. confuziei; Sil. -zi-e] /<fr. confusion, lat. confusio, ~onis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CONFÚZ, -Ă adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Încurcat, tulburat. [< fr. confus, cf. it. confuso, lat. confusus – amestecat]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONFÚZIE s.f. Încurcătură; lipsă de orientare. ◊ Confuzie mintală = tulburare de conștiință care apare în cazul unor infecții și intoxicații. [Gen. -iei, var. confuziune s.f. [Cf. fr. confusion, it. confusione, lat. confusio]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONFÚZ, -Ă adj. 1. neclar, imprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (despre oameni) încurcat, tulbure. (< fr. confus, lat. confusus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CONFÚZIE s. f. încurcătură; lipsă de orientare. ♦ ~ mintală = tulburare de conștiință, în cazul unor infecții și intoxicații. (< fr. confusion, lat. confusio) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CONFÚZ adj. 1. difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecat, nebulos, neguros. (O situație ~.) 2. difuz, nedeslușit, vag, (înv.) îngăimător, neauzit. (Glasuri ~.) 3. v. neclar. 4. echivoc, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, obscur, (livr.) abscons. (O semnificație ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

CONFÚZIE s. 1. încurcătură, zăpăceală, (Transilv.) îngăimăceală, (fam.) halima. (S-a produs o ~ de nedescris.) 2. imprecizie, neclaritate, nelămurire, neprecizie, obscuritate, (fig.) nebulozitate. (~ în exprimare.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Confuz ≠ clar, lămurit, limpede, lucid (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

Confuzie ≠ precizie (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

confúz adj. m., pl. confúzi; f. sg. confúză, pl. confúze (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

confúzie s. f. (sil. -zi-e), art. confúzia (sil. -zi-a), g.-d. art. confúziei; pl. confúzii, art. confúziile (sil. -zi-i-) (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

confúz, -ă adj. (lat. con-fusus. V. di-fuz). Confundat, încurcat. Fig. Obscur: cuvîntare confuză. Rușinat, încurcat: a rămînea [!] confuz. Nesigur, amestecat: amintirĭ confuze. Adv. În mod confuz. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

confuziúne f. (lat. confúsio, -ónis. V. fuziune). Acțiunea de a lua un lucru drept altu: confuziune de date. Amestec, dezordine: confuziunea de stil provine din confuziunea de ideĭ. Fig. Încurcătură din cauza rușineĭ: plin de confuziune. – Și -úzie. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard