Dex.Ro Mobile
CONFIDENȚĂ, confidențe, s. f. Încredințare, mărturisire a unor gânduri intime, a unei taine; destăinuire. – Din fr. confidence, lat. confidentia. (Sursa: DEX '98 )

CONFIDÉNȚĂ s.f. Încredințare, mărturisire, destăinuire a unei taine, a unui gând intim. [Cf. it. confidenza, fr. confidence, lat. confidentia]. (Sursa: DN )

CONFIDÉNȚĂ s. f. încredințare a unei taine, a unui gând intim; destăinuire. (< fr. confidence, lat. confidentia) (Sursa: MDN )

CONFIDÉNȚĂ s. v. destăinuire. (Sursa: Sinonime )

confidénță s. f., g.-d. art. confidénței; pl. confidénțe (Sursa: Ortografic )

confidénță f., pl. e (fr. confidence, it. -enza, d. lat. confidentia). Comunicare a unuĭ secret, destăĭnuire. (Sursa: Scriban )

CONFIDÉNȚĂ ~e f. Comunicare a unor gânduri sau a unor fapte ascunse; spovedanie; confesiune. /<fr. confidence, lat. confidentia (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
confidență   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular confidență confidența
plural confidențe confidențele
genitiv-dativ singular confidențe confidenței
plural confidențe confidențelor
vocativ singular confidență, confidențo
plural confidențelor