CONFERENȚIÁR, -Ă,conferențiari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care ține o conferință. 2. Grad în învățământul superior, intermediar între lector și profesor; persoană care deține acest grad. [Pr.: -ți-ar] – Din fr. conférencier. (Sursa: DEX '98 )
CONFERENȚIÁR, -Ăs.m. și f.1. Persoană care ține o conferință, vorbitor. 2. Grad în învățământul superior imediat inferior profesorului; persoană care acest grad. [Pron. -ți-ar. / cf. fr. conférencier]. (Sursa: DN )
CONFERENȚIÁR, -Ăs. m. f. 1. cel care ține o conferință, vorbitor. 2. grad în învățământul superior. (< fr. conférencier) (Sursa: MDN )
CONFERENȚIÁR s. orator, vorbitor, (rar) cuvântător. (Un ~ bine documentat.) (Sursa: Sinonime )
conferențiár s. m. (sil. -ți-ar), pl. conferențiári (Sursa: Ortografic )
conferențiár, -ă s. (d. conferență; fr. conférencier). Care ține o conferență. (Sursa: Scriban )
CONFERENȚIÁR ~ă (~i , ~e)m. și f. 1) Persoană care ține o conferință. 2) Persoană care predă într-o instituție de învățământ superior, deținând funcția intermediară între lector și professor. /<fr. conférencier (Sursa: NODEX )
