CONDESCENDÉNT, -Ă, condescendenți, -te, adj. Care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil. – Din fr. condescendant. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
CONDESCENDÉNT, -Ă adj. Care are o atitudine de bunăvoință față de un inferior. [< fr. condescendant ]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard
CONDESCENDÉNT, -Ă adj. care manifestă condescendență. (< fr. condescendant ) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard
CONDESCENDÉNT adj. v. respectuos. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
condescendént adj. → descendent (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
condescendént, -ă adj. (lat. condescéndens, -éntis; fr. -dant ). Care condescinde, afabil, politicos. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard
CONDESCENDÉNT ~tă (~ți, ~te) Adj. Care manifestă bunăvoință; plin de respect; respectuos. /<fr. condescendant (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
condescendent adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular condescende nt condescende ntul condescende ntă condescende nta plural condescende nți condescende nții condescende nte condescende ntele genitiv-dativ singular condescende nt condescende ntului condescende nte condescende ntei plural condescende nți condescende nților condescende nte condescende ntelor vocativ singular — — plural — —
