Dex.Ro Mobile
CONDÉNS, condensuri, s. n. 1. Rezultat al condensării vaporilor. 2. Fenomen de infiltrare a condensului (1) de apă în combinație cu unele specii de ciuperci în pereții locuințelor. – Din condensare (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )

CONDÉNS s. n. 1. apă rezultată prin lichefierea vaporilor pe suprafețe cu temperaturi mai scăzute decât a aerului cu care vin în contact. 2. infiltrare a condensului (1) împreună cu unele specii de ciuperci în pereții locuințelor; igrasie. (< condensare) (Sursa: MDN )

condéns s. n., pl. condénsuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
condens   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular condens condensul
plural condensuri condensurile
genitiv-dativ singular condens condensului
plural condensuri condensurilor
vocativ singular
plural