CONCUPISCÉNT, -Ă, concupiscenți, -te, adj. Care are înclinări către plăceri senzuale, trupești; luxurios. – Din fr. concupiscent, it. concupiscente. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CONCUPISCÉNȚĂ s. f. Înclinare către plăceri senzuale, trupești; luxură. – Din fr. concupiscence, it. concupiscenza. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CONCUPISCÉNȚĂ f. Atracție puternică spre plăcerile trupești. /<fr. concupiscence, lat. concupiscentia (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CONCUPISCÉNT, -Ă adj. Înclinat către plăceri trupești, senzuale; senzual. [Cf. fr. concupiscent, it. concupiscente]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONCUPISCÉNȚĂ s.f. Înclinare către plăceri senzuale, trupești; senzualitate. [Cf. lat. concupiscentia, fr. concupiscence, it. concupiscenza]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONCUPISCÉNT, -Ă adj. care prezintă concupiscență. (< fr. concupiscent, lat. concupiscens) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CONCUPISCÉNȚĂ s. f. înclinare către plăceri senzuale, trupești; luxură. (< fr. concupiscence, lat. concupiscentia) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CONCUPISCÉNT adj. (livr.) luxurios. (Om ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

CONCUPISCÉNȚĂ s. (livr.) luxură. (~ unei per-soane.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

concupiscént adj. m., pl. concupiscénți; f. sg. concupiscéntă, pl. concupiscénte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

concupiscénță s. f., g.-d. art. concupiscénței (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

concupiscénță f., pl. e (lat. concupiscentia. V. cupiditate). Poftă (sensuală). (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard