CONCLUDÉNT, -Ă, concludenți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care convinge; convingător. ♦ Pe baza căruia se poate trage o concluzie. – Din lat. concludens, -ntis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CONCLUDÉNT, -Ă adj. (adesea adv.) Care convinge; convingător. [Cf. lat. concludens, it. concludente]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CONCLUDÉNT, -Ă adj. (și adv.) care convinge; convingător. ◊ (log.) pe baza căruia se poate trage o concluzie. (< lat. concludens, it. concludente) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CONCLUDÉNT adj. v. convingător. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Concludent ≠ neconcludent, neconvingător (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

concludént adj. m., pl. concludénți; f. sg. concludéntă, pl. concludénte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

concludént, -ă adj. (lat. conclúdens, -éntis). Care probează bine ceĭa ce a spus: argument concludent. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

CONCLUDÉNT ~tă (~ți, ~te) și adverbial 1) Care convinge; care aduce o confirmație; bazat pe probe convingătoare; confirmativ. Experiență ~tă. Rezultat ~. 2) Care conclude; exprimat în calitate de concluzie; conclusiv. Decizie ~tă. /<lat. concludens, ~ntis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard