CONCESIONÁR, concesionari, s. m. Persoană (fizică sau juridică) care a obținut o concesiune. [Pr.: -si-o-] – Din fr. concessionnaire. (Sursa: DEX '98 )
CONCESIONÁR s.m. Beneficiar al unei concesiuni, cel care a obținut o concesiune. [Cf. fr. concessionnaire]. (Sursa: DN )
CONCESIONÁR s. m. beneficiar al unei concesiuni. (<fr. concessionnaire) (Sursa: MDN )
CONCESIONÁR s. (înv.) contracciu. (~ al vămilor.) (Sursa: Sinonime )
concesionár s. m. (sil. -si-o-), pl. concesionári (Sursa: Ortografic )
concesionár, -ă s. (fr. concessionnaire). Care a obținut o concesiune: concesionaru uneĭ mine. (Sursa: Scriban )
CONCESIONÁR ~i m. Persoană (fizică sau juridică) care beneficiază de o concesiune. [Sil. -si-o-] /v. a concesiona (Sursa: NODEX )
concesionar substantiv masculin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | concesionar | concesionarul |
plural | concesionari | concesionarii |
genitiv-dativ | singular | concesionar | concesionarului |
plural | concesionari | concesionarilor |
vocativ | singular | — |
plural | — |