CONCERTÍNĂ, concertine, s. f. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu fețele laterale hexagonale. – Din fr. concertina. (Sursa: DEX '98 )
CONCERTÍNĂ s.f. Instrument asemănător acordeonului, având fețele laterale hexagonale. [< fr. concertine]. (Sursa: DN )
CONCERTÍNĂ s. f. gen de acordeon hexagonal, cu claviatură din butoni. (<fr. concertine) (Sursa: MDN )
concertínă s. f., g.-d. art. concertínei; pl. concertíne (Sursa: Ortografic )
CONCERTÍNĂ ~e f. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, dar de formă hexagonală. /<fr. concertina (Sursa: NODEX )
| concertină substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | concertină | concertina |
| plural | concertine | concertinele |
| genitiv-dativ | singular | concertine | concertinei |
| plural | concertine | concertinelor |
| vocativ | singular | concertină, concertino |
| plural | concertinelor |
