conativ
Caută
CONATÍV, -Ă
adj.
1. (fil.) referitor la activitate, la procesele de voință; volitiv. 2. (despre forme verbale) care exprimă ideea de efort. (<fr.
conatif
) (
Sursa: MDN
)
Copy to clipboard
conatív
adj. m., pl.
conatívi;
f. sg.
conatívă,
pl.
conatíve
(
Sursa: Ortografic
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
conativ
adjectiv
masculin
feminin
nearticulat
articulat
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
conat
i
v
conat
i
vul
conat
i
vă
conat
i
va
plural
conat
i
vi
conat
i
vii
conat
i
ve
conat
i
vele
genitiv-dativ
singular
conat
i
v
conat
i
vului
conat
i
ve
conat
i
vei
plural
conat
i
vi
conat
i
vilor
conat
i
ve
conat
i
velor
vocativ
singular
conat
i
vule
conat
i
vo
plural
conat
i
vilor
conat
i
velor
