A fi cu cântec sau a-și avea cântecul său = (despre lucruri, întâmplări, atitudini etc.) a avea istoria, tâlcul său (complicat, plin de aspecte dubioase, neclare)
A se lega la cap (când nu-l doare) = a-și crea complicații inutile
Numai așa = a) în mod simplu, fără complicații; b) fără motiv, fără sens; c) în mod dezinteresat
Se) încurcă lucrurile = (se) creează o situație complicată
COMPLICÁT, -Ă,complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. – V. complica. (Sursa: DEX '98 )
COMPLICÁT, -Ăadj. Încurcat, greu de înțeles. [Cf. fr. compliqué]. (Sursa: DN )
COMPLICÁT, -Ăadj. 1. încurcat, greu de înțeles. 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (< fr. compliqué) (Sursa: MDN )
COMPLICÁT adj. 1. încâlcit, încurcat. (Trebuie descurcată acea problemă ~.)2. (fig.) întortocheat, sinuos. (O rezolvare ~ a problemei.)3. dificil, greu. (O problemă ~ la matematică.) (Sursa: Sinonime )
Complicat ≠ simplu (Sursa: Antonime )
complicát, -ă adj. (lat. complicatus). Amestecat cu altele: boală complicată. Compus din maĭ multe bucățĭ: mașină complicată. Prea încărcat cu întîmplărĭ: narațiune complicată. (Sursa: Scriban )
