COMPLEMENTARITÁTE s. f. Însușirea de a prezenta un caracter complementar, de a fi alcătuit din părți complementare. – Din fr. complémentarité. (Sursa: DEX '98 )
COMPLEMENTARITÁTEs.f. Însușirea a ceea ce este complementar. ◊ Teoria complementarității = teorie formulată de fizicianul N. Bohr pentru a da o caracterizare generală a modului de interpretare a proceselor atomice. [Cf. fr. complémentarité]. (Sursa: DN )
COMPLEMENTARITÁTEs. f. însușirea a ceea ce este complementar. (< fr. complémentarité) (Sursa: MDN )
complementaritáte s. f., g.-d. art. complementarității (Sursa: Ortografic )