COMPANIÓN, -OÁNĂ,companioni, -oane, s. m. și f. (Franțuzism). 1. Camarad, tovarăș. 2. Persoană care făcea parte dintr-o societate comercială, artistică etc. – Din fr. compagnon. (Sursa: DEX '98 )
COMPANIÓN, -OÁNĂs. m. f. camarad, tovarăș; însoțitor. (< fr. compagnon) (Sursa: MDN )
COMPANIÓN s. v. însoțitor, tovarăș. (Sursa: Sinonime )
companión s. m. (sil. -nion), pl. companióni (Sursa: Ortografic )
companión, -oánă s. (fr. compagnon). Asociat, tovarăș. (Sursa: Scriban )
COMPANIÓN ~im. Fiecare dintre două sau mai multe persoane cu interese comune, luate în raport una față de alta; tovarăș. [Sil. -ni-on] /<fr. compagnon (Sursa: NODEX )