Dex.Ro Mobile
COMBÁTERE, combateri, s. f. Acțiunea de a combate; luptă. – V. combate. (Sursa: DEX '98 )

COMBÁTERE s.f. 1. Acțiunea de a combate; luptă. 2. (Log.) Demonstrație a falsității sau a netemeiniciei unei teze. [< combate]. (Sursa: DN )

combátere s. f. → batere (Sursa: Ortografic )

COMBÁTE, combát, vb. III. 1. Tranz. A lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care le susțin. 2. Tranz. A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc. 3. Intranz. (Franțuzism, înv.) A lua parte la o luptă, a (se) lupta. – Din fr. combattre (după bate). (Sursa: DEX '98 )

A COMBÁTE combát tranz. 1) (idei, teorii, atitudini sau persoane care le susțin) A respinge, aducând contraargumente. 2) (calamități naturale, epidemii, maladii) A face să dispară, depunând eforturi și utilizând procedee corespunzătoare. /<fr. combattre (Sursa: NODEX )

COMBÁTE vb. III. tr. 1. A lupta împotriva unor idei, a unor atitudini și a celor care le susțin. 2. A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei epidemii, boli etc. [P.i. combát. / < it. combattere, cf. fr. combattre]. (Sursa: DN )

COMBÁTE vb. tr. 1. a lupta împotriva unor idei, atitudini și a celor care le susțin. 2. a lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc. (după fr. combattre) (Sursa: MDN )

COMBÁTE vb. v. bate, lupta, război. (Sursa: Sinonime )

combáte (-t, -tút), vb. – A lupta împotriva unor atitudini, idei etc. Fr. combattre, adaptat conjug. lui a bate. – Der. combatant, s. m.; combativ, adj.; combativitate, s. f., din fr. (Sursa: DER )

combáte vb. → bate (Sursa: Ortografic )

combát, -bătút, a -báte v. tr. (fr. combattre, d. lat. combattúere). Mă bat, lupt contra (maĭ ales fig.): combat demagogia, prejudiciile. V. intr. Voi combate pînă la moarte. (Sursa: Scriban )

COMBÁTERE (‹ combate) s. f. 1. Acțiunea de a combate; luptă. 2. (LOG.) Demonstrare a falsității sau netemeiniciei unei teze. 3. (FITOPAT.) Totalitatea măsurilor ce se aplică în vederea prevenirii pătrunderii dăunătorilor și paraziților într-o cultură agricolă ori pădure, precum și pentru distrugerea lor. În funcție de mijloacele utilizate c. poate fi: chimică (cu substanțe chimice), biologici (se recurge la prădători sau agenți patogeni ai dăunătorilor), mecanică (șanțuri, curse), fizică (ardere, afumare), integrată (combinarea unor procedee fizice, chimice, biologice, mecanice) etc. 4. (MED.) Complex de măsuri pentru eradicarea unei boli infecțioase constînd din tratament adecvat, izolarea bolnavilor, măsuri de carantină, dezinfecții și deratizare etc. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
combate   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) combate combatere combătut combătând singular plural
combate combateți, combăteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) combat (să) combat combăteam combătui combătusem
a II-a (tu) combați (să) combați combăteai combătuși combătuseși
a III-a (el, ea) combate (să) comba combătea combătu combătuse
plural I (noi) combatem (să) combatem combăteam combăturăm combătuserăm, combătusem*
a II-a (voi) combateți (să) combateți combăteați combăturăți combătuserăți, combătuseți*
a III-a (ei, ele) combat (să) comba combăteau combătu combătuseră
* Formă nerecomandată

combatere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular combatere combaterea
plural combateri combaterile
genitiv-dativ singular combateri combaterii
plural combateri combaterilor
vocativ singular combatere, combatereo
plural combaterilor