COMANDÓR, comandori, s. m. 1. Grad de ofițer în aviație și în marină, corespunzător gradului de colonel din armata terestră; persoană care are acest grad. 2. Rang în ierarhia unor decorații militare și civile. – Din fr. commandeur. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

COMANDÓR s.m. (În trecut) 1. Grad de ofițer în aviație și marină, corespunzând gradului de colonel din armata de uscat; ofițer având acest grad. 2. Rang în ierarhia unor decorații. [< fr. commandeur]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

COMANDÓR s. m. 1. grad de ofițer în aviația și marina din unele armate, echivalent colonelului. 2. rang în ierarhia unor ordine. (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

comandór s. m., pl. comandóri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

comandór m. (fr. commandeur). Colonel de marină. Grad onorific al unuĭ ordin (al uneĭ decorațiunĭ). (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

COMANDÓR ~i m. 1) Gradul cel mai înalt în ordinul cavalerilor. 2) Cavaler care avea acest grad. 3) (în aviație și marină) Grad de ofițer corespunzător gradului de colonel din armata terestră. 4) Ofițer care avea acest grad. /<fr. commandeur (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

locotenént-comandór s. m. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard