COLÚMBĂ, columbe, s. f. (Înv.) Porumbiță. – Din lat. columba. (Sursa: DEX '98 )
COLÚMBĂ s. v. porumbiță. (Sursa: Sinonime )
colúmbă s. f., g.-d. art. colúmbei; pl. colúmbe (Sursa: Ortografic )
| columbă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | columbă | columba |
| plural | columbe | columbele |
| genitiv-dativ | singular | columbe | columbei |
| plural | columbe | columbelor |
| vocativ | singular | columbă, columbo |
| plural | columbelor |
