COLMATÁ,colmatez, vb. I. Tranz. A produce o colmatare. – Din fr. colmater. (Sursa: DEX '98 )
COLMATÁvb. I. tr. A astupa porii unui material poros prin introducerea unei materii coloidale în masa lui. [< fr. colmater]. (Sursa: DN )
COLMATÁvb. I. tr., refl. a (se) închide, a (se) obtura. II. tr. 1. a astupa porii, fisurile unui material poros prin introducerea unei substanțe coloidale. 2. (mil.) a restabili un front continuu după o străpungere a inamicului. (<fr. colmater) (Sursa: MDN )
colmatá vb., ind. prez. 1 sg. colmatéz, 3 sg. și pl. colmateáză (Sursa: Ortografic )
colmatéz v. tr. (fr. colmater, d. it. colmata, șosea, înălțătură, d. colmare, a colma). Colmez. (Sursa: Scriban )