COLIMÁRE s. f. Acțiunea de a colima și rezultatul ei. – V. colima. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

colimáre s. f., g.-d. art. colimării (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

COLIMÁ, colimez, vb. I. Intranz. (Fiz.) A transforma un fascicul de raze divergent sau convergent într-unul paralel. ♦ A determina, a viza o anumită direcție. – Din lat. collimare. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

COLIMÁ vb. I. intr. 1. (Fiz.) A transforma un fascicul de raze divergente sau convergente într-unul paralel. 2. A viza, a determina o anumită direcție. [< colimație]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

COLIMÁ vb. intr. 1. (fiz.) a transforma un fascicul de raze divergente sau convergente într-unul paralel. 2. a viza, a orienta o lunetă într-o anumită direcție. (<colimație) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

colimá vb., ind. prez. 1 sg. coliméz, 3 sg. și pl. colimeáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

COLIMA 1. Oraș în Mexic, în Sierra Madre, centru ad-tiv al statului cu același nume; 86 mii loc. (1980). Pielărie. Centru comercial (bumbac, trestie de zahăr, orez, tutun). Universitate (1850). Fundat în 1522. 2. Stat în Mexic, pe coasta Oc. Pacific; 5,2 mii km2; 426,2 mii loc. (1989). Expl. forestiere. Cafea, tutun, creșterea animalelor. (Sursa: DE ) Copy to clipboard