COLATERÁL, -Ă,colaterali, -e, adj. Lăturalnic; subordonat, secundar. ♦ (Despre rude, grade de rudenie) Care unește între ei pe frați și surori (și pe descendenții acestora). – Din fr. collatéral, lat. collateralis. (Sursa: DEX '98 )
COLATERÁL, -Ăadj. Lăturalnic, subordonat; secundar. ◊ (Jur.) Linie colaterală = legătură de rudenie care unește între ei pe frați și surori și pe descendenții acestora. [< fr. collatéral]. (Sursa: DN )
COLATERÁL, -Ă I. adj. situat alături, lăturalnic, subordonat; secundar. ♦ (jur.) linie ~ă = legătură de rudenie care unește între ei pe frați și surori și pe descendenții acestora. II. s. n. navă laterală a unei biserici. (< fr. collatéral, lat. collateralis) (Sursa: MDN )
COLATERÁL adj. v. secundar. (Sursa: Sinonime )
colaterál adj. → lateral (Sursa: Ortografic )
colaterál, -ă adj. (mlat. collateralis. V. lateral). Afară din linia directă (vorbind de rudenie): linie colaterală. Subst. Un colateral depărtat. Puncte colaterale, care-s între punctele c*******e, ca nord-est, sud-vest. (Sursa: Scriban )
COLATERÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care, din punctul de vedere al importanței, se situează pe al doilea plan; de importanță mai mică; secundar. 2) (despre grade de rudenie) Care nu este în linie dreaptă. 3) fig. Care are tangență cu ceva. Chestie ~ă. /<fr. collatéral, lat. collateralis (Sursa: NODEX )
