Dex.Ro Mobile
COLAGÉN s. n. (Biol.) Proteină care se găsește în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos și care prin fierbere se transformă în gelatină. ◊ (Adjectival) Țesut colagen. – Din fr. collagène. (Sursa: DEX '98 )

COLAGÉN, -Ă adj. (Despre substanțe) Care ajută la prepararea substanțelor gelatinoase. // s.n. Substanță organică albuminoidă, din care sunt constituite pielea, cartilajele etc. [< fr. collagène, cf. gr. kolla – clei, gennan – a naște]. (Sursa: DN )

COLAGÉN s. n. proteină complexă din țesutul conjuctiv, osos și cartilaginos. (< fr. collagène) (Sursa: MDN )

colagén adj. m., pl. colagéni; f. sg. colagénă, pl. colagéne (Sursa: Ortografic )

colagén s. n. (Sursa: Ortografic )

COLAGÉN1 ~ă (~i, ~e) (despre corpuri organice) Care este folosit la prepararea gelatinei. Țesut ~. /<fr. collagene (Sursa: NODEX )

COLAGÉN2 ~i n. Substanță proteică ce intră în componența țesutului conjunctiv, cartilaginos și osos, care prin fierbere se transformă în gelatină. /<fr. collagene (Sursa: NODEX )

COLAGÉN (‹ fr. {i} {s} gr. kolla „clei” + gennao „a produce”) s. n. Substanță din grupa scleroproteinelor, foarte rezistentă la acțiunea agenților chimici și a enzimelor care transformă proteinele. C. este prezent în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos; prin fierbere se transformă în gelatină. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
colagen   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colagen colagenul colage colagena
plural colageni colagenii colagene colagenele
genitiv-dativ singular colagen colagenului colagene colagenei
plural colageni colagenilor colagene colagenelor
vocativ singular colagenule colageno
plural colagenilor colagenelor