Dex.Ro Mobile
COGNÓMEN s.n. Al treilea nume al unei persoane, care arată familia, potrivit vechiului drept roman. ♦ Poreclă, supranume. [< lat. cognomen]. (Sursa: DN )

COGNÓMEN s. n. al treilea nume al unei persoane, care arată familia, potrivit vechiului drept roman. ◊ supranume. (< lat. cognomen) (Sursa: MDN )

cognómen (lat.) s. n., pl. cognómina (Sursa: DOOM 2 )

COGNÓMEN s. v. nume, poreclă, supranume. (Sursa: Sinonime )

cognómen s. n., pl. cognómene (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
cognomen   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cognomen cognomenul
plural cognomene cognomenele
genitiv-dativ singular cognomen cognomenului
plural cognomene cognomenelor
vocativ singular
plural