COFETÁR, cofetari, s. m. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie. – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )
COFETÁR s. (turcism înv.) cichirgiu. (Sursa: Sinonime )
cofetár s. m., pl. cofetári (Sursa: Ortografic )
cofetár m. (d. cofet). Care face saŭ vinde cofeturĭ, prăjiturĭ ș. a. – Fem. -ăreasă, pl. ese. (Sursa: Scriban )
COFETÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care produce sau vinde produse de cofetărie. /cofet + suf. ~ar (Sursa: NODEX )
| cofetar substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cofetar | cofetarul |
| plural | cofetari | cofetarii |
| genitiv-dativ | singular | cofetar | cofetarului |
| plural | cofetari | cofetarilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
