CODẤRLĂ,codârle, s. f. 1. Partea dinapoi, mobilă, a unui car sau a unei căruțe, în care se pune de obicei nutreț pentru animalele de tracțiune. 2. Fig. (Fam.) Partea de la coadă a unei cete, a unui stol de păsări etc. [Var.: (reg.) codírlă s. f.] – Coadă + suf. -ârlă. (Sursa: DEX '98 )
CODÂRLĂ s. fund, (pop.) înfundătoare, scărilă, targă, (reg.) scărigă, (Mold. și Bucov.) chelnă, (Transilv. și Ban.) șireglă, (Olt. și Munt.) șușlete. (~ la car, căruță ori sanie.) (Sursa: Sinonime )
CODÂRLĂ s. v. coadă. (Sursa: Sinonime )
CODÂRLĂ ~ef. Partea din spate, mobilă, a coșului unei căruțe sau a unui car. /coadă + suf. ~ârlă (Sursa: NODEX )
codârlă/codírlă s. f., g.-d. art. codârlei/codírlei; pl. codârle/codírle (Sursa: Ortografic )
codírlă (vest) și -î́rlă (est) f., pl. e (d. coadă cu sufixu ca´n șopîrlă, cĭocîrlan). Coadă lungă (Iron.): codirla vulpiĭ. Coada lungă la car, inima prelungită. Cel rămas în urmă la joc: eștĭ codirla! Corlată, șeriglă, scărilă, sușleț, înfundătoare de gratiĭ la căruță (compusă din cotocĭ și speteze). Partea din urmă a căruțeĭ: a căuta pin [!] codirlă. (Sursa: Scriban )
