Dex codi, codi, definiţie codi, dex.ro Mobile

A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se retrage; a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita
Lacrimi de crocodil = plâns prefăcut, ipocrit

CODÍ, codesc, vb. IV. Refl. A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă. (Sursa: DEX '98 )

codí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. codésc, imperf. 3 sg. codeá; conj. prez. 3 sg. și pl. codeáscă (Sursa: Ortografic )

A SE CODÍ mă ~ésc intranz. pop. A nu se putea hotărî; a sta în cumpănă; a șovăi; a ezita; a se foi; a pendula; a oscila. /Din coadă (Sursa: NODEX )

codésc v. tr. (d. coadă). Meh. (Doĭna, 2-3, 43). R. S. (GrS. 6, 59). Tund oaĭa la uger și la coadă ca să poată suge maĭ bine mĭelu. V. refl. Toată țara. Șovăĭesc, preget. V. foĭesc. (Sursa: Scriban )

codi verb		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) codi	codire	codit	codind	singular	plural
		(a) codi	codire	codit	codind	codește	codiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	codesc	(să) codesc	codeam	codii	codisem
	a II-a (tu)	codești	(să) codești	codeai	codiși	codiseși
	a III-a (el, ea)	codește	(să) codească	codea	codi	codise
plural	I (noi)	codim	(să) codim	codeam	codirăm	codiserăm, codisem*
	a II-a (voi)	codiți	(să) codiți	codeați	codirăți	codiserăți, codiseți*
	a III-a (ei, ele)	codesc	(să) codească	codeau	codiră	codiseră

* Formă nerecomandată