COCONÁȘ,coconași, s. m. (Înv. și pop.) Diminutiv al lui cocon1. [Var.: cuconáș, conáș s. m.] – Cocon1 + suf. -aș. (Sursa: DEX '98 )
COCONÁȘ s. domnișor. (Ce-a spus ~ul?) (Sursa: Sinonime )
coconáș s. m., pl. coconáși (Sursa: Ortografic )
coconáș m. (d. cocon). Fam. Titlu dat de popor fiilor de boĭer saŭ boĭerilor, egal cu domn. Epitet ironic în gura orășenilor, egal cu „domnișor”: măĭ, da coconaș te-aĭ maĭ făcut de cînd aĭ cîștigat la loterie! – Maĭ fam.: conașu Petru îld. coconașu Petru. – În est cu-. (Sursa: Scriban )
