cobăí, cobăiésc, vb. IV (reg.) a scoate țipete cobitoare, a cobi, a geme ca o cobe. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

COBÁIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Probabil din cobe + suf. -aie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

COBÁIE ~ăi f. rar reg. 1) Pasăre domestică de talie medie, cu cioc conic, crescută pentru carne și ouă; orătanie; găină. 2) la pl. Păsări domestice; orătănii. [Sil. -ba-ie] /cobe + suf. ~aie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

COBÁIE s. v. orătanie, pasăre. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

cobáie s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

cobaĭe și gobaĭe f., pl. ăĭ (d. coabe, cobie). Mold. Iron. Pasăre de curte: gobaĭa a intrat în bucătărie și mĭ-a spart un pahar. V. angărie. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard