COAFÓR, coafori, s. m. Bărbat care are meseria de a coafa. – Din fr. coiffeur. (Sursa: DEX '98 )
COAFÓR s.m. Lucrător specializat în pieptănarea și aranjarea coafurii. [< fr. coiffeur]. (Sursa: DN )
COAFÓR I. s. m. lucrător specializat în meseria de a coafa. II. local unde se coafează. (< fr. coiffeur) (Sursa: MDN )
coafór s. m. (sil. coa-), pl. coafóri (Sursa: Ortografic )
coafór (oa 2 silabe) m. (fr. coiffeur. V. coĭf). Barb. Bărbier (peptănător [!]). (Sursa: Scriban )
COAFÓR ~i m. Persoană specializată în aranjarea părului în coafură. [Sil. coa-for] /<fr. coiffeur (Sursa: NODEX )
| coafor substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | coafor | coaforul |
| plural | coafori | coaforii |
| genitiv-dativ | singular | coafor | coaforului |
| plural | coafori | coaforilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
