Dex.Ro Mobile
CLAVÍCULĂ, clavicule, s. f. Fiecare dintre cele două oase anterioare ale centurii scapulare care (la mamifere) se articulează cu sternul si cu omoplatul. – Din lat. clavicula, fr. clavicule. (Sursa: DEX '98 )

CLAVÍCULĂ s.f. Os din centura scapulară care leagă omoplații de stern. [< fr. clavicule, cf. lat. clavicula]. (Sursa: DN )

CLAVÍCULĂ s. f. os din centura scapulară care leagă sternul de omoplat. (< fr. clavicule, lat. clavicula) (Sursa: MDN )

CLAVÍCULĂ s. (ANAT.) (prin Transilv.) puntea-umă-rului. (Sursa: Sinonime )

clavículă s. f., g.-d. art. clavículei; pl. clavícule (Sursa: Ortografic )

clavículă f., pl. e (lat. clavicula, dim. d. clavis, cheĭe). Anat. Fie-care din cele doŭă oase care unesc peptu [!] cu umeriĭ. (Sursa: Scriban )

CLAVÍCULĂ ~e f. Fiecare dintre cele două oase anterioare ce se articulează cu omoplații și cu sternul. [G.-D. claviculei] /<lat. clavicula, fr. clavicule (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
claviculă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular claviculă clavicula
plural clavicule claviculele
genitiv-dativ singular clavicule claviculei
plural clavicule claviculelor
vocativ singular claviculă, claviculo
plural claviculelor