CLAÚSTRU s.n. 1. (Latinism) Loc închis; întăritură. 2. (Med.) Lamă de substanță nervoasă cenușie din interiorul creierului. [Pron. cla-us-. / < lat. claustrum]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CLAÚSTRU s. n. 1. curte interioară a unei mănăstiri, mărginită pe toate laturile de un portic acoperit, loc de plimbare, repaus și meditație. 2. lamă de substanță nervoasă, cenușie, din interiorul creierului. (< lat. claustrum) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

cláustru (claústre), s. n. – Portic, galerie de mănăstire. Lat. claustrum (sec. XIX). – Der. claustral, adj. (claustral). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

claústru s. n., pl. claústre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard