Dex.Ro Mobile
CLĂDÍRE, clădiri, s. f. 1. Acțiunea de a clădi. 2. (Concr.) Construcție înălțată la suprafața pământului și care servește la adăpostirea unor oameni, unor animale, unor obiecte și instalații etc. – V. clădi. (Sursa: DEX '98 )

CLĂDÍRE s. 1. v. construire. 2. v. casă. 3. v. local. (Sursa: Sinonime )

Clădire ≠ dărâmare (Sursa: Antonime )

clădíre s. f., g.-d. art. clădírii; pl. clădíri (Sursa: Ortografic )

clădíre f. Acțiunea de a clădi. Edificiŭ, construcțiune. (Sursa: Scriban )

CLĂDÍ, clădesc, vb. IV. Tranz. 1. A face, a ridica o construcție, o clădire (2); a zidi, a construi. 2. A așeza lucruri (de același fel) în mod sistematic, unul peste altul, pentru a forma o grămadă. – Din sl. kladon, klasti. (Sursa: DEX '98 )

A CLĂDÍ ~ésc tranz. 1) (case, ziduri etc.) A realiza prin lucrări de construcție; a construi; a zidi; a ridica; a înălța; a dura; a edifica. ◊ ~ ceva pe nisip a) a întreprinde acțiuni sortite eșecului din cauza lipsei unei baze trainice; b) a face un lucru zadarnic. 2) (obiecte omogene) A așeza în mod sistematic unul peste altul. /<sl. kladon (Sursa: NODEX )

CLĂDÍRE ~i f. 1) v. A CLĂDI. 2) Construcție destinată pentru adăpostirea oamenilor, a animalelor sau a bunurilor materiale. [Art. clădirea; G.-D. clădirii] /v. a clădi (Sursa: NODEX )

CLĂDÍ vb. v. construi. (Sursa: Sinonime )

A clădi ≠ a dărâma, a demola, a distruge, a strica (Sursa: Antonime )

clădí (clădésc, clădít), vb. – 1. A îngrămădi, a stivui. – 2. A construi, a edifica, a face o clădire. – 3. A concepe, a imagina, a compune. Sl. klasti, kladǫ „a aranja” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 60); cf. cladă. – Der. clădire, s. f. (fabrică, construcție, edificiu); clăditură, s. f. (construcție); clădiș, s. n. (acțiunea de a edifica, edificare); clăditor, adj. (constructor). Cf. claie. (Sursa: DER )

clădí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clădésc, imperf. 3 sg. clădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. clădeáscă (Sursa: Ortografic )

clădésc v. tr. (vsl. klasti-kladon, a pune; klada, grindă. V. do- și nă-clad, po- și s-cladă). Înalț, construiesc, edific: a clădi o claĭe, o stivă, o casă. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
clădi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) clădi clădire clădit clădind singular plural
clădește clădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) clădesc (să) clădesc clădeam clădii clădisem
a II-a (tu) clădești (să) clădești clădeai clădiși clădiseși
a III-a (el, ea) clădește (să) clădească clădea clădi clădise
plural I (noi) clădim (să) clădim clădeam clădirăm clădiserăm, clădisem*
a II-a (voi) clădiți (să) clădiți clădeați clădirăți clădiserăți, clădiseți*
a III-a (ei, ele) clădesc (să) clădească clădeau clădi clădiseră
* Formă nerecomandată

clădire   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clădire clădirea
plural clădiri clădirile
genitiv-dativ singular clădiri clădirii
plural clădiri clădirilor
vocativ singular clădire, clădireo
plural clădirilor