A fi sau a ajunge cal de poștă = a fi foarte solicitat, a alerga de colo până colo
A pune la contribuție = a folosi, a solicita capacitatea cuiva sau a ceva la o acțiune
A scoate la mezat = a pune la licitație
A scoate la vânzare (sau la mezat, la licitație) = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitație)
A trimite (sau a purta, a duce) de la Ana la Caiafa (numele unor personaje biblice) = a trimite (un solicitator) dintr-un loc într-altul, a purta cu vorba
A umbla cu toba sau a-i bate (cuiva) toba sau a vinde averea (cuiva) cu toba = a vinde lucrurile sau averea cuiva la licitație publică
A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva
A-i sta (sau a-i fi) cuiva în putere = a avea capacitatea, posibilitatea sau experiența (de a face ceva)
Cum (sau cu cât) se vinde? = ce preț are? cu cât de plătește? A scoate un bun la licitație (pentru neplata datoriilor)
Plin ochi = umplut până la limita capacității
Sus-citat = citat mai înainte, pomenit în cele spuse sau scrise înainte
Sus-numit (și substantivat) = menționat, amintit, citat mai înainte
CITÁT,citate, s. n. Fragment dintr-o lucrare scrisă, reprodus întocmai și de obicei cu indicarea exactă a izvorului, în scopul de a întări și a ilustra o idee sau o argumentare; citație. – Din germ. Zitat (refăcut după cita). (Sursa: DEX '98 )
CITÁTs.n.1. Pasaj dintr-o scriere, dintr-un autor etc., reprodus întocmai, cu indicațiile respective. 2. (Muz.) Figură melodică sau ritmică împrumutată altei lucrări. [< germ. Zitat]. (Sursa: DN )
CITÁTs. n. 1. pasaj dintr-o scriere, dintr-un autor etc., reprodus întocmai, cu indicarea exactă a sursei. 2. (muz.) figură melodică sau ritmică împrumutată altei lucrări. (< germ. Zitat) (Sursa: MDN )
CITÁT s. (înv.) citație. (Un ~ celebru.) (Sursa: Sinonime )
citát s. n., pl. citáte (Sursa: Ortografic )
citát n., pl. e (part. d. a cita; germ. citat). Pasagiŭ citat, citațiune: cartea asta are multe citate. V. pocitanie 2. (Sursa: Scriban )
CITÁ,citez, vb. I. Tranz. 1. A menționa, a indica, a numi pe cineva sau ceva (pentru a face cunoscut, pentru a confirma etc. ceva); a reaminti o faptă, o întâmplare care trebuie să servească de exemplu. 2. A reproduce întocmai ceea ce a spus sau a scris cineva; a da un citat. 3. A chema pe cineva înaintea unei instanțe judecătorești în calitate de parte într-un proces, de martor sau de informator. – Din fr. citer, lat. citare. (Sursa: DEX '98 )
A CITÁ ~éztranz. 1) (cele scrise sau spuse) A reproduce textual (indicând sursa). 2) jur. (persoane) A chema să se prezinte în fața unei instanțe judecătorești. ~ ca martor. 3) (fapte, întâmplări etc.) A aduce ca dovadă, ca argument. ~ un exemplu. /<fr. citer, lat. citare (Sursa: NODEX )
CITÁT ~en. Fragment dintr-o scriere, reprodus exact (cu indicarea sursei), pentru a ilustra sau a confirma o idee. /v. a cita (Sursa: NODEX )
CITÁvb. I. tr.1. A numi, a indica (pe cineva sau ceva) pentru a întări ceva, pentru a face cunoscut pe cineva sau ceva; a semnala ceva. 2. A reproduce exact spusele sau cele scrise de cineva; a da un citat. 3. A chema (pe cineva) în fața unei instanțe judecătorești printr-o citație. [Cf. lat., it. citare, fr. citer]. (Sursa: DN )
CITÁvb. tr. 1. a numi, a indica (pe cineva sau ceva) pentru a întări, a face cunoscut; a semnala cuiva. 2. a reproduce exact spusele sau cele scrise de cineva. 3. a chema în fața unei instanțe judecătorești printr-o citație. (< fr. citer, lat. citare) (Sursa: MDN )
CITÁ vb. 1. v. aminti. 2. v. reproduce. 3.(JUR.) a chema, a invita, (înv., în Transilv.) a soroci. (L-a ~ la proces, în fața instanței.) (Sursa: Sinonime )
citá vb., ind. prez. 1 sg. citéz, 3 sg. și pl. citeáză (Sursa: Ortografic )
citéz v. tr. (lat. citare). Amintesc un text, un autor, o carte. Menționez, semnalez: a fost citat pentru vitejia luĭ. Chem la judecată în calitate de judecător: a cita un martur [!]. (Sursa: Scriban )
CITA, oraș în Federația Rusă (C.S.I.), în S Siberiei; 366 mii loc. (1989). Nod de comunicații. Ind. constr. de mașini, alim., prelucr. lemnului. (Sursa: DE )